“ - Nu ai suflet.
- Am avut.
- Şi unde l-ai lăsat?
- În trecut.
- De ce?
- A picat în mâinile greşite.
- Şi nu-l mai vrei înapoi?
- Nu.
- De ce?
- Pentru că acolo e locul lui.
- Tocmai ai spus că e în mâinile greşite.
- Dar e acasă.
- Cum vine asta?
- Nu mereu persoana care ţi-a furat sufletul, e cea care ţi-l dă la schimb pe al ei.
- Ţie ţi l-a dat?
- Da. Dar l-a luat înapoi.
- Se poate?
- Dacă nu ai grijă, îl pierzi într-o clipită.
- El a avut grijă de-al tău?
- Nu.
- Şi de ce nu l-ai luat înapoi?
- S-ar întoarce la el de 1000 de ori. E singurul drum pe care-l ştie. Asta-i iubirea. Dintre atâtea căi, o iei mereu pe aceiaşi, chiar dacă ştii că nu-i cea mai bună. ”